Warning: Undefined array key "replace_iframe_tags" in /home/sectcl/public_html/radiopata/wp-content/plugins/advanced-iframe/advanced-iframe.php on line 1052
Rasismul instituțional se întâlnește frecvent în România, în special în cadrul instituțiilor medicale și al celor cu rol de protecție al cetățenilor. Locuitorii din Pata Rât merită o reacție mai promptă a autorităților atunci când sunt chemate de pacienți acasă, însoțită de o atitudine corectă și de o interacțiune profesională.
Problema identificată:
În campania prezentă, ne vom concentra pe o problema întâlnită frecvent în Pata Rât – comportamentul angajaților Serviciului de Ambulanță Cluj, în relație cu locuitorii din Pata Rât și modul în care sunt tratați pacienții din comunitate. Pe lângă timpul de așteptare foarte mare din momentul apelului până în momentul sosirii echipajului medical (care poate dura chiar și 4-5 ore), persoanele din comunitate reclamă și atitudinea personalului care intervine în astfel de situații și care, de multe ori, refuză să intre în casă după pacienți. Astfel, se ajunge în situații în care familia pacientului (care poate fi chiar imobilizat la pat) să fie nevoită să ducă bolnavul, pe brațe, până în salvare – acțiune care poate duce la complicații ale bolnavului sau la noi probleme de sănătate în cazul familiei acestuia.
Comunitatea din Pata Rât solicită:
- Reducerea timpului de așteptare din momentul în care o ambulanță este solicitată și până în momentul în care aceasta ajunge în Pata Rât.
2. O atitudine profesională a angajaților de pe ambulanță atunci ajung în comunitate și vorbesc cu pacientul și familia acestuia.
3. Intrarea angajaților Serviciului Ambulanță Cluj în casele pacienților bolnavi din Pata Rât, pentru a-i transporta în ambulanță/pentru a le acorda ajutorul necesar.
Cererile se îndreaptă către Serviciul de Ambulanță al Județului Cluj.
Argumente cheie:
- Timpul contează. În Pata Rât, ambulanța vine greu și foarte greu. Timpul de așteptare din momentul apelului și până în momentul sosirii ambulanței poate depăși 3-4 ore – ore care pot face diferența în privința stării de sănătate a celor ce solicită ajutor medical. Având în vedere distanța și regimul de prioritate cu ambulanța se deplasează, timpul de așteptare este nejustificat de mare, lucru care pune în pericol pacienții care așteaptă ajutorul medicilor și care nu au posibilitatea de a se deplasa la spitalele din Cluj-Napoca. În unele cazuri, la 3 ore după solicitarea inițială, a fost nevoie de un al doilea apel din partea familiei pacientului pentru ca ambulanța să vină și să îl transporte la UPU. Chiar și cu acest al doilea apel, timpul de așteptare s-a întins la 4 ore și 30 de minute, mult peste pragul normal și acceptabil într-un oraș mare.
- Siguranța pacienților. Un alt aspect negativ legat de relația persoanelor din Pata Rât cu angajații Serviciului de Ambulanță Cluj este refuzul acestora de a intra în casele pacienților pentru a-i transporta până la salvare sau pentru a le acorda primul ajutor. Transportul pacienților până în ambulanță se regăsește în atribuțiile brancardierilor, iar refuzul angajaților de a-și îndeplini datoria pune în pericol, în primul rând, siguranța persoanelor bolnave și care se deplasează cu multe dificultăți, persoane a căror condiție se poate agrava dacă depun un efort în plus de deplasare până la salvare. De multe ori, greul revine membrilor familiei pacientului care sunt nevoiți să transporte persoana în cauză până la ambulanță și care, la rândul lor, se pot accidenta și pot necesita îngrijiri medicale.
- Stima de sine. Comportamentul echipajului de pe ambulanță nu afectează doar starea fizică de sănătate, ci și pe cea psihică. Atitudinea superioară pe care unii angajați ai Serviciului de Ambulanță Cluj o au față de persoanele din Pata Rât, pe lângă întârzieri și refuzul de a intra în casele oamenilor, afectează stima de sine a persoanelor din comunitate care se simt înjosite și umilite de persoane a căror datorie este de a-i ajuta.
Material de Carla Sabău
Activitate parte a proiectului Echetane, co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.